Deşi tatăl său şi-a închipuit că fiul are un viitor strălucit în armată, Hervé Joncour a sfârşit prin a-şi câştiga existenţa cu o meserie insolită, de care nu era străin, datorită unei ciudate ironii, o trăsătură atât de plăcută încât trăda o vagă nuanţă feminină. Pentru a trăi, Hervé Joncour cumpăra şi vindea viermi de mătase. Ne aflăm în 1861. Flaubert tocmai scria Salammbo, iluminatul electric era încă o ipoteză şi Abraham Lincoln, de cealaltă parte a Oceanului, lupta într-un război căruia nu avea să-i cunoască niciodată sfârşitul. Hervé Joncour avea 32 de ani. Cumpăra şi vindea. Viermi de mătase. Pentru a fi mai exacţi, Hervé Joncour cumpăra şi vindea viermii când a fi vierme însemna măruntele ouă, de culoare galbenă sau gri, nemişcate şi aparent moarte. Numai sub palma unei mâini ele puteau încăpea cu miile. „Aşa cum se zice că îţi ţii norocul în mână.”