Război fără armată

Trecutul Bucovinei cuprinde numeroase pagini încă prea puțin cunoscute publicului larg, atât în ceea ce privește anumite aspecte economice, sociale sau politice, diverse instituții, cât și referitor la viața și activitatea persoanelor care au jucat un rol hotărâtor în evoluția unor evenimente importante. De regulă, polifonia lingvistică a istoriografiilor Bucovinei aduce în atenția publicului fie secvențe disparate, fie linii de evoluție extrase din contextul general și apoi singularizate. Pe de altă parte, puțini dintre contemporanii noștri cunosc și pot citi liber texte în toate limbile în care sunt scrise studiile privitoare la istoria Bucovinei: română, germană, ucraineană, ebraică, poloneză, engleză, franceză etc. Un caz elocvent în planul manifestării unor discursuri paralele este cel al bucovineanului Eduard Fischer2 , șeful Jandarmeriei Ducatului Bucovinei în anii Primului Război Mondial. Pentru unii istorici, acesta este „eroul Bucovinei”, pentru alții este „călăul Bucovinei”, publicul cititor preluând fără spirit critic un clișeu sau altul, în raport de abordările promovate de reprezentanții propriei istoriografii.