Trolii lui Putin

Am fugit din țara mea natală, Finlanda, la finele lunii februarie 2017. Chiar înainte de a pleca, am făcut o prezentare despre pericolele propagandei rusești și despre știrile false la sediul Consiliului Național Finlandez al Poliției din Helsinki. Când eram elevă, ni s-a spus la școală că Finlanda se număra printre cele mai sigure țări din lume. Însă pentru mine, o jurnalistă obișnuită de la serviciul public de radiodifuziune Yle, dreptul de a trăi neatinsă în țara mea natală fusese grav compromis, pur și simplu din cauza meseriei mele. Până la momentul când am fost nevoită să plec în străinătate, fusesem vizată în mod sistematic de amenințări cu moartea și de articole pline de obscenități timp de doi ani și jumătate. Site-urile pline de vorbe de ură i-au spălat într-atât pe creier pe cei care îmi erau prieteni, încât mi-au devenit dușmani. Diverse articole online, anonime, au încercat să mă facă să par o infractoare, o mincinoasă și o persoană bolnavă psihic. Tot felul de necunoscuți mi-au sugerat metode prin care să mă sinucid: astfel, un individ mi-a propus să mă spânzur, în timp ce altul mi-a recomandat o sinucidere rusească, adică cineva să mă împingă sub roțile metroului, iar treaba să fie prezentată de o asemenea manieră, încât să pară alegerea mea. O a treia persoană își exprima dorința ca cineva să îi tragă nenorocitei un glonț în cap, în stil rusesc. Ori de câte ori îmi deschideam laptopul sau aruncam o privire la ecranul telefonului, eram nevoită să citesc fanteziile altora cu moartea mea, care mă bombardau una după alta. Violența psihologică purta marca arhitecților din spatele propagandei de la Kremlin. Mă temeam că, în orice moment, urma să ajungă din mediul online în lumea reală.