Civilizatia Renasterii vol II

Încete sali iuţi, minore sau decisive, progresele realizate de .Occident din secolul al XIV -lea pînă în secolul al XVII-lea în industrie şi transporturi, comerţ şi bănci ne-au părut a merita o atentă considerare. Datorită acestora am identificat elementele motrice ale unei civilizaţii. Merită oare să fie taxat pur şi simplu drept inert imensul sector 'rural a cărui populaţie de atunci, în chiar Vestul continentului, reprezenta cel puţin 85% din totalul Europei? Lucrurile nu sînt deloc simple. Ocean�l lumi� rurale a fost pe atunci frecvent agitat, cînd într-o regiune cînd într-alta, de bruşte şi violente furtuni. Aceste trei veacuri, al XVII-lea de asemenea, au fost pline de răscoale nebuneşti, de vîlvătăi ale mîniei îndreptate de-a valma împotriva agenţilor fiscali ai prinţilor, feudalilor, abaţiilor şi -a altor decimatori, oraşelor uneori şi alteori imigrimţilor străini. Mişcările revoluţionare ale satelor flamande de la începutul secolului al XIV-lea, revolta aşa-numitilor "jacques" din lle-de-France, în 1359, bandele ţărăneşti ale lui Wat Tyler care au pus mîna pe Londra în 1381 întrebînd: "De vreme ce Adam- săpa şi Eva torcea, cine era atunci gentilom?", remensas în Aragon ridicaţi în veacul al XV -lea în contra impozitelor regale, ţăranii cehi, transilvăneni, austrieci, sloveni ale căror răzmeriţe s-au înşirat de-a lungul anilor 1419 - 1515 - husismul furnizînd aici prima scînteie -, războiul socjal german cu� prins între 1524 - 1525 care a ivit trupe ţărăneşti conduse de Mtintzer şi care s-au desfăşurat asupra oraşelor îricontrîndu-se cu armatele celor avuţi, cretanii rebeli…