Lista lui Schindler

NOTA AUTORULUI 

În 1980 am vizitat un magazin de marochinărie din Beverly Hills şi am întrebat de preţurile servietelor. Magazinul îi aparţinea lui Leopold Pfefferberg, un supravieţuitor din grupul Schindler. În spatele rafturilor încărcate cu obiecte din piele aduse din Italia, am auzit pentru prima dată de Oskar Schindler – cetăţean german, bon vivant, cunoscut în lumea tranzacţiilor de bursă, curtenitor, născut sub zodia contrastelor – şi de felul în care a salvat un grup amestecat din punct de vedere al poziţiei sociale, aparţinând acelei rase condamnate în perioada cunoscută sub numele generic de Holocaust. Această istorisire uluitoare despre Oskar se bazează, în primul rând, pe interviurile luate unui număr de cincizeci de supravieţuitori ai grupului Schindler, provenind din şapte ţări: Australia, Israel, Germania de Vest, Austria, S.U.A., Argentina şi Brazilia. Ea a fost îmbogăţită de o vizită, efectuată în compania lui Leopold Pfefferberg, în acele locuri care prezintă un interes deosebit pentru carte – Cracovia, oraşul adoptiv al lui Oskar; Plaszów, teritoriul lagărului de muncă al lui Amon Goeth; strada Lipowa, în Zablocie, unde încă mai există fabrica lui Oskar; Auschwitz-Birkenau, de unde acesta îşi scotea deţinutele. Dar naraţiunea se sprijină, de asemenea, pe documente şi alte informaţii furnizate de acei câţiva asociaţi ai lui Oskar, din vremea războiului, care încă mai pot fi contactaţi, ca şi de numeroşii săi prieteni din perioada postbelică. Multe dintre sutele de mărturii care-l privesc şi care au fost depuse de evreii grupului Schindler la Yad Vashem – Organizaţia pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor – au îmbogăţit şi mai mult dosarul, aşa cum au făcut-o şi alte informaţii scrise provenind din surse particulare şi dintr-un teanc de documente şi hârtii personale ale lui Schindler, unele dintre ele puse la dispoziţie de Yad Vashem, altele de prietenii lui Oskar. Folosirea structurii mecanismelor unui roman pentru a comunica o întâmplare reală este o cale frecvent folosită în literatura modernă. Este şi cea pe care am ales-o aici, atât din pricină că meseria de romancier este singura pe care pot afirma că o cunosc, cât şi pentru că tehnicile romanului par mult mai pe potriva unui personaj de o asemenea ambiguitate şi anvergură ca Oskar. 

Deoarece ficţiunea poate diminua valoarea de document a lucrării, am încercat să evit elementele imaginare şi să separ realitatea de miturile care, foarte probabil, însoţesc personalitatea unui om de talia lui Oskar. Câteodată a fost necesar să reconstitui conversaţii despre care Oskar şi ceilalţi nu au lăsat decât urme vagi, dar cele mai multe schimburi de cuvinte şi discuţii şi toate evenimentele sunt bazate pe amintirile detaliate ale membrilor Schindlerjud – evreii din grupul Schindler – ale lui Schindler însuşi şi ale celorlalţi martori ai gesturilor sale cutremurător de binevenite. Aş vrea să mulţumesc mai întâi celor trei supravieţuitori din grupul Schindler: Leopold Pfefferberg, Justic Moshe Bejski – de la Curtea Supremă israeliană – şi Mieczyslaw Pemper, care nu numai că au împărtăşit autorului amintirile lor despre Oskar şi au furnizat anumite documente care au contribuit la acurateţea acestei naraţiuni, dar au citit de asemenea această carte în forma sa incipientă şi au sugerat unele modificări. Mulţi alţii, fie din grupul de supravieţuitori Schindler, fie dintre asociaţii de după război ai lui Oskar, miau acordat interviuri, au contribuit generos cu informaţii, scrisori şi documente. Printre aceştia se numără Frau Emilie Schindler, doamna Ludmila Pfefferberg, dr. Sofia Stern, doamna Helena Horowitz, dr. Jonas Dresner, domnul şi doamna Henry şi Mariana Rosner, Leopold Rosner, dr. Alex. Rosner, dr. Idek Schindel, dr. Danuta Schindel, doamna Regina Horowitz, doamna Bronislawa Karakulska, domnul Richard Horowitz, domnul Shamuel Springmann, domnul Jakob Stemberg, domnul Jerzy Stemberg, domnul şi doamna Lewis Fagen, domnul Henry Kinstlinger, doamna Rebecca Bau, domnul Edward Heuberger, domnul şi doamna Hirschfeld, domnul şi doamna Irving Glovin şi mulţi alţii. Domnul şi doamna E. Korn, din oraşul meu natal, mi-au împărtăşit amintirile lor despre Oskar şi mi-au acordat un sprijin constant. La Yad Vashem, dr. Josef Kermisz, dr. Shmuel Krakowski, Vera Prausnitz, Chana Abells şi Hadassah Modlinger au permis cu generozitate accesul la mărturiile supravieţuitorilor din grupul Schindler şi la materialul video şi fotografic legat de aceasta. În sfâr it, aş vrea să aduc un ultim omagiu regretatului Martin Gosch pentru ș eforturile depuse spre a impune numele lui Oskar Schindler atenţiei publice şi să exprim mulţumirile mele văduvei sale, doamna Luciile Gaynes, pentru cooperarea domniei sale la acest proiect.