Hronicul și cântecul vârstelor
Titlu
Hronicul și cântecul vârstelor
Autor
Lucian Blaga

Dintre scrierile postume ale lui Lucian Blaga, caietul intitulat Hronicul şi cîntecul vîrstelor, datat 1946, este desigur cel mai interesant pentru istoricul şi criticul literar. Raportat la biografia propriuzisă şi cu atît mai mult la diagrama personalităţii scriitorului, la universul copilăriei şi al adolescenţei, la mediul în care şi-a format primele reflexe faţă de natură şi societate, la cercul familiei în care a crescut, la şcolile pe care le-a urmat, la evenimentele istorice cărora le-a fost contemporan (în principal primul război mondial) — această scriere îşi defineşte prin ea însăşi deosebita însemnătate şi se recomandă tiparului. Avînd factura unor amintiri organizate cronologic, nu fără o certă intenţionalitate artistică, acest original „hronic şi cîntec al vîrstelor" relevă totodată un Blaga prozator liric, diferit de prozatorul ideologic din scrierile sale teoretice, confin, totuşi, lor prin atmosfera generală care se degajă, tulburătoare pentru ceea ce ele oferă ca revelaţie asupra universului interior şi secret al unei personalităţi. Faptul de a fi fost scrise într-o anume finalitate artistică — aceea pe care autorul şi-o voia în 1946 — indică, de asemenea, o circumstanţă care sporeşte interesul scrierii pentru definirea conştiinţei artistice a poetului şi filozofului Blaga. Confruntarea cu datele strict biografice este nu mai puţin ispititoare. Se ştie că Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895 în comuna Lancrăm din fostul judeţ Alba, ca al nouălea copil al lui Isidor Blaga, preot ortodox, şi al Anei Moga. O primă parte din „hronic" se referă la vîrsta fragedei copilării, din care „povestea plină de penumbre a cuvîntului" este evocată chiar dintru început. E descrisă, apoi, casa părintească : „o clădire veche, destul de masivă în asemănare cu celelalte case dimprejur (...).

Către uliţă, de o parte şi de alta a ogrăzii, erau două grădiniţe împrejmuite cu stîlpi de zid şi de gard (...). Trepte de piatră, cizelate de paşi şi netezite de ploi, suiau din curte în casă. Alături era gîrliciul, pe unde coboram în pivniţă, pe lespezi, sub care forfotea umedă şi cu miros pătrunzător o enormă prăsilă de broaşte rîioase". 

Tatăl poetului fusese elev al gimnaziului săsesc din Sebeş, apoi al liceului Bruckenthal din Sibiu — de unde o anume tradiţie de cultură germană.

Preotul Isidor Blaga era un om întreprinzător, deschis civilizaţiei, încercînd să introducă în sat înlesnirile tehnice, nu fără împotriviri locale. El a scris opusculul După comasare. Poveţe practice pen» tru întocmirea gospodăriei în moşiile mici comasate (Orăştie, Biblioteca „Bunului Econom", 1900). După o introducere în care apreciază comasarea ca „temelia pe care se poate dezvolta cu deplină reuşită cultura cîmpului", autorul dă o serie de îndrumări privind cultivarea cerealelor şi creşterea vitelor. Urmează un plan al culturilor pentru o perioadă de şapte ani, însoţit de tabele. Lucrarea se încheie cu o descriere a cerealelor şi a plantelor industriale. Deşi preot, tatăl „era un liber-cugetător", şi „de-o exuberanţă şi de o volubilitate deosebit de simpatică". Asemeni unui alt Popă Tanda, prestigiul lui creştea cu exemplul sugestiv şi viu: „«Ce face Popa, sau cel cu barba de argint şi cu mintea de aur ?» se întrebau ţăranii, iscodindu-i cărările şi paşii, şii urmau pilda". îl pasiona literatura universală, dar şi matematicile, citea pe Kant, pe Schopenhauer sau pe David Strauss. „Acasă era calm şi rar la vorbă, dar nu ursuz. Cîteodată — evada. Evada nu tocmai departe, pînă la Sebeş sau la Băl-grad. Un pahar de vin îl muta în ipostazele vorbăreţe.

După alte cinci pahare, nu-şi mai stăpînca adîncurile temperamentale, după zece cînta sau aluneca pe povîrnisul disputelor ce nu mai luau sfîrşit."

Dar mama ? Era „fără multă şcoală, cu instincte materne şi feminine preistorice. Preistorice în sensul deplinătăţii vitale, grele, masive. Nu avea Mama cunoştinţe folclorice deosebit de bogate, dar ea trăia aievea într-o lume croită pe măsura celei folclorice. Existenţă încadrată de zarea magiei, Ea se simţea cu toată făptura ei vibrînd într-o lume străbătută de puteri misterioase, dar nu se abandona niciodată

Descarca Hronicul și cântecul vârstelor de Lucian Blaga in format pdf.