Colosul. Ascensiunea şi decăderea imperiului american

Consilierul a zis că aceia ca mine fac parte „din ceea ce noi numim comunitatea bazată pe realitate”, pe care el o definea drept oamenii ce „cred că soluţiile apar din studierea judicioasă a realităţii discernibile”. Eu am aprobat din cap şi am mormăit ceva despre principiile Iluminismului şi empirism. M-a întrerupt. „Lumea nu mai merge aşa”, a continuat el. „Acum suntem un imperiu, iar când acţionăm, ne creăm propria realitate. Iar cât timp voi studiaţi realitatea asta – chiar şi judicios, dacă vreţi voi –, noi o să acţionăm iarăşi, creând alte noi realităţi, pe care naveţi decât să le tot studiaţi  – şi uite-aşa or să se rezolve lucrurile. Noi suntem actorii istoriei… iar vouă, vouă tuturor, nu vă va mai rămâne decât să studiaţi ceea ce facem noi.” Ron Suskind, citând un „consilier principal” al preşedintelui Bush1 „Istoria”, a zis el, ridicând din umeri, scoţându-şi mâinile din buzunare, întinzând braţele şi sugerând prin limbajul trupului că asta era ceva foarte îndepărtat. „Noi n-o să ştim. O să fim morţi cu toţii.”