Trăiește clipa PDF de Roberts Nora

Pe măsură ce se apropia sfârşitul ultimului ei an de liceu, Laurel îşi dădea seama de un adevăr de necontestat. Balurile de absolvire erau un adevărat iad. De săptămâni întregi, nimeni nu mai vorbea decât despre cine ar putea invita pe cine, stârnind astfel nefericire şi isterie. În opinia ei, în perioada premergătoare balului, fetele sufereau o adevărată agonie a suspansului şi a aşteptării stânjenitoare. Coridoarele, sălile de clasă şi curtea palpitau de o întreagă gamă de emoţii ale fetelor, de la euforie ameţitoare pentru că vreun tip le invitase la dans, până la lacrimi amare pentru că vreun alt tip nu le băgase în seamă. Întregul univers se învârtea în jurul „vreunui tip“, lucru pe care ea îl considera stupid şi deprimant. Apoi isteria continua, ba chiar se amplifica, odată cu goana după rochie, pantofi, însoţită de polemicile intense pro şi contra. Limuzine, petreceri, camere de hotel – variabilele da sau nu, sau poate în privinţa sexului. Ar fi sărit peste toate astea dacă prietenele ei, mai ales Parker Brown, nu ar fi obligat-o să participe. Acum, toate economiile ei, toţi acei dolari şi cenţi câştigaţi atât de greu, după nenumărate ore în care servise pe la mese, dispăreau pe o rochie pe care, probabil, n-o va mai purta vreodată, pe pantofi, pe geantă şi pe ce-i mai trebuia. Ar fi putut să le învinuiască tot pe prietenele ei pentru asta. Fusese la cumpărături cu Parker, Emmaline şi Mackensie şi cheltuise mai mult decât ar fi trebuit. Ideea de a le cere părinţilor să finanţeze cumpărarea rochiei, adusă cu diplomaţie în discuţie de Emma, nu era una tocmai bună; nu pentru Laurel.