Unui fost ofițer al MI6, unul dintre puținii care au ajuns la statutul de „C“* 1 sau de șef al Serviciului, îi place să își reamintească de o poveste. Având în fundal o colecție de romane de-ale lui John le Carré, aflate pe rafturile din spatele său, o deapănă cu un zâmbet ștrengăresc și cu un licăr jucăuș în ochi, sugerând o vioiciune a spiritului pe care nu și-a pierdut-o odată cu înaintarea în vârstă. Povestea este despre un tânăr ofițer care își croiește drum spre o colibă, undeva în Africa. Este prima legătură pe care o stabilește MI6 cu șeful unui trib local, al cărui ajutor este necesar într-o incursiune ale cărei detalii exacte s-au pierdut în negura timpului. Ofițerul nu era sigur cât de bine avea să fie primit și de cât de receptiv avea să se dovedească șeful de trib la solicitarea sa. Nici măcar nu era sigur dacă acesta știa vreo boabă de engleză. Dar precautele cuvinte de prezentare ale ofițerului au fost întâmpinate cu un zâmbet larg. S-a dovedit că șeful de trib cunoștea trei cuvinte. „Bună, domnule Bond“, a spus înainte să dea mâna cu el și să-i ofere ajutorul. „Mă îndoiesc că ar fi fost primit cu atâta căldură dacă ar fi fost de la serviciile secrete belgiene“, îmi explică fostul șef din cadrul Serviciului Secret Britanic, cu o oarecare mândrie și fără vreo intenție de a jigni Belgia sau pe spionii săi. Fie că este adevărată, fie că nu – și, după cum se întâmplă în majoritatea poveștilor cu spioni, trebuie să fii circumspect, povestea ilustrează felul în care legendele despre Serviciul Secret Britanic s-au răspândit până departe și modul în care faptele și ficțiunea s-au întrepătruns într-atât încât uneori cele două au devenit imposibil de deosebit în percepția publică (și, uneori, și în cea a profesioniștilor din domeniu). La acest proces a contribuit misterul de care s-a înconjurat Serviciul Secret Britanic în mare parte din cei 100 de ani de istorie. Sarcina Serviciului Secret de Informații (SIS) ‒ sau, ca să utilizămnumele mai cunoscut, MI6 ‒ este de a fura secretele altora. Însă pe ale sale și le-a protejat cu ferocitate. În mare parte a existenței sale, misterul a fost atât de bine păstrat încât MI6 nici măcar nu exista. Cel puțin, nu oficial. Cei aflați la putere erau instruiți să nu sufle o vorbă despre asta. Pe culoarele din Whitehall, despre șeful serviciului se vorbea în șoaptă folosindu-se apelativul „C“, și doar unii aveau ocazia să vadă din când în când câte o notiță mâzgălită cu atât de caracteristica sa cerneală verde. Însă lumea din afară nu i-a știut niciodată numele. Epoca aceea a trecut. Lumea modernă și amenințările sale necesită o mai mare transparență și responsabilitate.
Și, astfel, puțin câte puțin, Serviciul Secret a început să iasă din umbră, fiind chiar de acord cu realizarea unei istorii oficiale a primelor sale patru decenii de existență, din 1909 și până în 1949. Această carte oferă o perspectivă fără precedent asupra următorilor ani, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial până în prezent, aruncă o privire dincolo de ușile închise, spre pericolele, dramele, intrigile, ambiguitățile morale și absurditățile de care te lovești uneori atunci când lucrezi în cadrul serviciului de informații britanic. Povestea se concentrează asupra serviciului extern britanic, MI6, dar unele dintre personaje au de-a face cu serviciul frate MI5, agenția responsabilă cu siguranța internă, precum și cu ruda sa de peste ocean, CIA-ul, și cu rivalul său de moarte, KGB-ul. Țin să subliniez că aceasta nu este o istorie autorizată sau exhaustivă, care să aibă pretenția ca prezintă povestea completă a serviciului de informații britanic ce se întinde pe aproape 70 de ani. O asemenea lucrare este imposibilă câtă vreme accesul la dosare este interzis. Nu este istoria, ci, mai degrabă, o istorie, o încercare de a înțelege chestiunile mai complexe din jurul spionajului și evoluția unei organizații extrem de britanice, privite printr-un obiectiv îngust, care se concentrează asupra unui număr relativ mic de indivizi și de evenimente. Marile drame ale Războiului Rece și ale perioadei ulterioare ‒ ridicarea și căderea Zidului Berlinului, Criza Rachetelor din Cuba, atacurile de la 11 septembrie 2001 și Războiul din Irak ‒ sunt fundalul pe care se desfășoară poveștile de viață ale spionilor din povestea noastră. Iar unii dintre protagoniști au contribuit, la rândul lor, la modelarea cursului acelor evenimente.