"Frankenstein sau Noul Prometeu" de Mary Shelley este unul dintre cele mai cunoscute romane gotice și de science-fiction din literatura universală, publicat pentru prima dată în 1818. Cartea spune povestea lui Victor Frankenstein, un tânăr savant care, obsedat de dorința de a descoperi secretul vieții, reușește să creeze o ființă vie din părți de corp umane. Însă, creatura pe care o aduce la viață devine un monstru, a cărui existență declanșează o serie de evenimente tragice și de reflecții morale.
Victor Frankenstein, fascinat de știință și de puterea de a depăși limitele umanității, reușește să dea viață unei creaturi din bucăți de cadavre, dar este îngrozit de înfățișarea monstruoasă a acesteia și fuge, lăsându-și creația singură și abandonată. Creatura, conștientă de aspectul său și respinsă de societate, dezvoltă o ură profundă față de creatorul său și față de omenire, cerând răzbunare pentru suferința sa.
Romanul abordează teme profunde, precum ambiția fără limite, consecințele dorinței de a juca rolul de Dumnezeu, izolarea, responsabilitatea morală și pericolele cunoașterii necontrolate. Povestea este narată din perspective multiple, inclusiv din punctul de vedere al lui Victor și al creaturii sale, ceea ce oferă o înțelegere complexă a motivelor și emoțiilor fiecărui personaj.
Stilul gotic al lui Mary Shelley creează o atmosferă întunecată și tensionată, iar subtextul filosofic face din "Frankenstein sau Noul Prometeu" nu doar o poveste de groază, ci și o reflecție profundă asupra limitelor eticii științei și a responsabilității umane. Romanul rămâne actual și captivant, explorând teme universale care continuă să inspire dezbateri și adaptări diverse în cultură și artă.
