Cum se construiește o minte

Fiind cel mai important fenomen din Univers, inteligenţa poate transcende limitele naturale şi poate transforma lumea după propria imagine. în mâinile noastre, inteligenţa ne-a permis să ne depăşim limitările moştenirii biologice şi să ne schimbăm totodată pe noi înşine. Suntem singura specie care face acest lucru. Povestea inteligenţei omului începe cu un univers capabil să codifice informaţia. Acesta a fost elementul care a facilitat evoluţia. Cum a ajuns Universul să arate astfel este în sine o poveste interesantă. Modelul-standard al fizicii are zeci de constante care trebuie să fie exact cele ce sunt, pentru că, altminteri, atomii n-ar fi fost posibili şi nu ar fi existat nici stele, nici planete, nici creier şi nici că�i despre creier. Faptul că legile fizicii sunt atât de precis reglate încât să permită evoluţia informaţiei pare să fie teribil de improbabil. Şi totuşi, potrivit principiului antropic, nu am vorbi despre ele dacă nu ar fi fost cazul. Acolo unde unii oameni văd o intervenţie divină, alţii văd un multivers care susţine dezvoltarea de universuri, în timp ce universurile plictisitoare (nepurtătoare de informaţie) mor. Dar, indiferent de felul în care a ajuns

Universul aşa cum este, ne putem începe povestea cu o lume bazată pe informaţie. Povestea evoluţiei se dezvăluie a fi plină de tot mai multe niveluri de abstracţie. Atomii -.în special atomii de carbon, care pot să creeze structuri bogate în informaţie, legându-se pe patru direcţii diferite - au format molecule din ce în ce mai complexe. Ca urmare, fizica a dat naştere chimiei. Un miliard de ani mai târziu, a apărut o moleculă complexă, numită ADN, care poate să codifice cu precizie şiruri lungi de informaţii şi să genereze organismele descrise de aceste "programe". Drept rezultat, chimia a dat naştere biologiei. Cu o rată de dezvoltare tot mai rapidă, organismele şi-au format şi perfecţionat reţele de comunicare şi decizie numite sisteme nervoase, ca să poată coordona pă�ile din ce în ce mai complexe ale corpurilor lor şi comportamentele care le-au facilitat supravieţuirea. Neuronii care compun sistemele nervoase s-au agregat în creiere capabile de comportamente din ce în ce mai inteligente. În acest fel, biologia a dat naştere neurologiei, creierele fiind în această privinţă vârful de lance al stocării şi manipulării informaţiei. Şi astfel am ajuns de la atomi şi molecule la ADN şi-creiere. Următorul pas a fost în mod unic omenesc. Creierul mamiferelor are o aptitudine distinctă; nemaiîntâlnită la nicio altă clasă de animale. Suntem capabili de gândire ierarhică, de înţelegerea unei structuri compuse din diverse elemente aranjate într-un model, reprezentând acest aranjament cu un simbol şi apoi folosind acel simbol ca element al unei o configuraţii şi mai complicate. Această capacitate îşi are sediul într-o structură a creierului numită neocortex, care la om a atins un asemenea prag de complexitate, încât suntem capabili să denumim aceste modele idei. Printr-un proces recursiv fără sfârşii, suntem în stare să construim idei din ce în ce mai sofisticate. Numim această vastă multitudine de idei legate recursiv între ele cunoaştere. Numai Homo sapiens are o bază de cunoaştere care evoluează ea însăşi, se dezvoltă exponenţial şi e transmisă de la o generaţie la alta.