Crescandu-l pe Cain

Coperta cartii Crescandu-l pe Cain
Titlu:
Crescandu-l pe Cain
Autor:
Dan Kindlon
Categorie:

Ediţia cartonată a cărţii Crescandu-1 pe Cain a fost publicată pe 8 aprilie 1999, cu doar douăsprezece zile înainte de atacul armat de la Liceul Columbine - ceea ce a făcut ca titlul ales de noi să fie mai profetic decât ne-am fi dorit. Ca urmare a tragicului masacru şi a sinuciderii celor doi liceeni - care călcau pe urmele altor tragedii similare petrecute în alte oraşe - dialogul la nivel naţional s-a axat pe întrebări chinuitoare despre furia şi violenţa băieţilor. Cum de s-a putut petrece aşa ceva? Ce i-a determinat să o facă? De unde şi până unde epidemia asta de violenţă în şcoli? Şi, aşa cum ne-a întrebat un băiat la un consiliu şcolar la două zile după împuşcături: "Dar părinţii de ce n-au ştiut ce se întâmplă cu cei doi băieţi?". Aceste evenimente au şocat o lume întreagă şi, pe alocuri, dialogul moderat de mass-media a căpătat accente isterice. Statisticile la nivel naţional arătau în mod clar că violenţa şcolară în America nu era la un nivel ridicat şi mulţi directori de şcoală din cartiere urbane sărace erau şocaţi de atenţia exagerată acordată unor episoade violente din şcolile suburbane, asta după deceniile de vărsare de sânge din propriile lor şcoli. Cu toate acestea, dincolo de dezbaterea adesea cu iz politic despre cauzele violenţei generate de băieţi, se tranşau acum chestiuni importante care fuseseră trecute cu vederea anterior. Tragedia de la liceul Columbine a scos la iveală unele dintre problemele ascunse ale băieţilor, precum cultura adolescentină a cruzimii faţă de băieţii retraşi sau nonconformişti şi preţul scump pe care îl plătim cu toţii pentru lipsa de educaţie emoţională atât de des întâlnită la băieţi şi bărbaţi, probleme pe care le vom aborda în această carte. Pe măsură ce discuţiile la nivel naţional evoluau de la analizarea psihicului celor doi atentatori, Dylan Klebold şi Eric Harris, la problemele care afectează mulţi băieţi - rata crescândă a sinuciderilor, consumul excesiv de alcool, abuzul de steroizi, depresia nediagnosticată, eşecurile şcolare şi numărul ridicat de victime de sex masculin în accidentele de maşină - discursul s-a mutat la niveluri mult mai profunde.