Capitalul în secolul XXI

Repartizarea avuţiilor este una dintre chestiunile cele mai arzătoare şi mai dezbătute în prezent. Dar ce se ştie cu adevărat despre evoluţia acesteia pe termen lung? Dinamica acumulării capitalului privat conduce oare în mod inevitabil la o concentrare din ce în ce mai puternică a avuţiei şi a puterii în câteva mâini, asa cum a crezut Marx în secolul al XIX-lea? Sau poate forţele echilibrante ale creşterii, ale concurenţei şi ale progresului tehnic conduc în mod spontan la o reducere a inegalităţilor şi la o stabilizare armonioasă, în etapele avansate ale dezvoltării, aşa cum gândea Kuznets, în secolul XX? Ce se ştie cu adevărat despre evoluţia repartizării veniturilor şi a patrimoniilor începând din secolul al XVIIl-lea şi ce învăţăminte se pot trage pentru secolul XXI? Acestea sunt întrebările la care încerc să răspund în această carte. Voi spune de la început: răspunsurile pe care le-am găsit sunt imperfecte şi incomplete. Dar ele se bazează pe date istorice şi comparative mult mai extinse decât cele din toate lucrările anterioare, acoperind trei secole şi peste douăzeci de ţări, şi sunt fondate pe un cadru teoretic reînnoit, care ne permite să înţelegem mai bine tendinţele şi mecanismele ce acţionează. Creşterea modernă si diseminarea cunoştinţelor au permis evitarea apocalipsei marxiste, dar nu au modificat structurile profunde ale capitalului şi ale inegalităţilor - sau, cel puţin, nu în măsura în care ne-am imaginat-o în deceniile optimiste de după cel de-al Doilea Război Mondial. Atunci când nivelul randamentului capitalului depăşeşte constant nivelul de creştere a producţiei şi a veniturilor, aşa cum s-a întâmplat până în secolul al XIX-lea şi cum există un risc crescut de a redeveni regulă în secolul XXI, capitalismul produce în mod mecanic inegalităţi nejustificabile, arbitrare, ce pun în mod radical în discuţie valorile meritocratice pe care se bazează societăţile noastre democratice. Există totuşi modalităţi prin care democraţia şi interesul general să reuşească a relua controlul asupra capitalismului şi a intereselor private, respingând în acelaşi timp reacţiile protecţioniste şi naţionaliste. Această carte încearcă să facă propuneri în acest sens, bazându-se pe învăţămintele acestor experienţe istorice a căror poveste formează trama principală a lucrării.