Alimentaţia adecvată celor 4 grupe sanguine

Coperta cartii Alimentaţia adecvată celor 4 grupe sanguine
Titlu:
Alimentaţia adecvată celor 4 grupe sanguine
Autor:
Peter J. D'Adamo

MUNCA MEA în domeniul analizei grupelor sanguine este desăvârşirea unei căutări de o viaţă - nu numai a mea, dar şi a tatălui meu. Sunt un medic naturist de a doua generaţie. Dr. James D'Adamo, tatăl meu, a absolvit un colegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) în 1957 şi apoi a studiat în Europa la câteva dintre marile staţiuni balneare. El a observat că, deşi mulţi pacienţi evoluau favorabil sub regimuri strict vegetariene şi hipolipidice, care sunt emblema „bucătăriei balneoclimaterice", o parte dintre ei nu păreau să facă progrese, iar unii evoluau chiar nefavorabil. Fiind un om sensibil şi cu serioase abilităţi de deducţie şi pătrundere, tatăl meu s-a gândit că trebuie să existe un fel de marcaj pe care l-ar putea folosi pentru a stabili diferenţele ÎJi.tre necesităţile de alimentaţie ale pacienţilor săi. El s-a gândit că, de vreme ce sângele era sursa nutriţională principală a organismului, poate că unele caracteristici ale sângelui ar putea ajuta la identificarea acestor diferenţe. Tatăl meu a început să-şi testeze teoria prin determinarea grupelor sanguine ale pacienţilor săi şi observând reacţiile individuale la diferite diete prescrise. De-a lungul anilor şi studiind nenumăraţi pacienţi, a început să se contureze un model. El a observat că pacienţii care aveau grupa sanguină A păreau să evolueze nefavorabil la diete hiperproteice, care includeau cantităţi generoase de came, dar evoluau foarte bine cu proteine vegetale, cum ar fi soia şi tofu. Produsele lactate tindeau să determine producerea unor cantităţi apreciabile de• secreţii mucoase în sinusurile şi căile respiratorii ale celor cu grupa sanguină A. Atunci când erau sfătuiţi să crească nivelul activităţii şi exerciţiilor fizice, pacienţii cu grupa sanguină A simţeau oboseală şi stare de rău, când efectuau forme mai uşoare de exerciţii, cum ar fi yoga, ei se simţeau vioi şi plini de energie. Pe de altă parte, pacienţii cu grupa O se simţeau mai bine cu diete hiperproteice şi erau învioraţi de activităţi fizice intense, cum ar fi jogging şi aerobic, Cu cât tatăl meu testa diferite grupe sanguine, cu atât mai mare era convingerea sa că fiecare dintre ei parcurgea un drum diferit spre însănătoşire. Inspirat de zicala „Mâncarea unui om este otrava altuia", tatăl meu şi-a structurat observaţiile şi recomandările privitoare la dietă într-o carte intitulată Alimentaţia Unui Om.