Moara cu noroc este o nuvelă realistă și psihologică scrisă de Ioan Slavici, publicată pentru prima dată în 1881. Opera este considerată una dintre cele mai valoroase nuvele din literatura română, având o construcție narativă solidă și o profundă explorare a naturii umane. Tema principală este lupta între dorința de îmbogățire și valorile morale, toate plasate într-un cadru rural transilvănean. Slavici evidențiază impactul pe care avariția și lăcomia îl au asupra relațiilor dintre oameni.
Nuvela explorează consecințele lăcomiei și compromisurilor morale asupra vieții individuale și familiale. Prin personajul lui Ghiță, autorul arată cum dorința de îmbogățire îl duce pe om la pierderea valorilor morale, a relațiilor și, în cele din urmă, la ruină. Conflictul interior al personajului principal, dar și cel exterior, cu Lică, subliniază efectele devastatoare ale alegerilor greșite.
Acțiunea începe când Ghiță, cizmar de meserie, decide să închirieze Moara cu noroc și să o transforme în cârciumă pentru a-și asigura un trai mai bun. Inițial, afacerea prosperă, iar familia pare să ducă o viață liniștită. Apariția lui Lică Sămădăul schimbă însă lucrurile. Lică este un om influent, dar cu reputație îndoielnică, care controlează afacerile ilegale din zonă.
Sub presiunea lui Lică, Ghiță începe să facă compromisuri morale pentru a-și păstra cârciuma și a câștiga mai mulți bani. Relația dintre Ghiță și Ana începe să se deterioreze, iar tensiunile cresc pe măsură ce Lică devine tot mai prezent în viața lor.
Deznodământul este tragic. În încercarea de a-l da pe Lică pe mâna autorităților, Ghiță colaborează cu jandarmii, dar planul său eșuează. Lică află de trădarea lui Ghiță și orchestrează distrugerea acestuia. Într-un moment de furie și disperare, Ghiță o acuză pe Ana de trădare și o ucide. La rândul său, Ghiță este ucis de oamenii lui Lică.
Lică fuge, dar, simțind că este pe cale să fie prins, se sinucide lovindu-se cu capul de un copac. Moara cu noroc, care odată simboliza speranța unei vieți mai bune, devine scena unei tragedii complete, distrugând familia și aducând ruina morală și materială.
Povestea începe cu decizia lui Ghiță de a închiria Moara cu Noroc pentru a-și schimba viața și a câștiga mai mulți bani decât putea câștiga ca cizmar. Familia sa – soția Ana, mama acesteia (bătrâna) și copiii – se mută la Moară. Bătrâna îl avertizează pe Ghiță că dorința de îmbogățire poate aduce nenorociri dacă nu rămâne cinstit.
Teme importante: Introducerea temei avariției și avertismentul bătrânei, care simbolizează înțelepciunea tradițională.
La Moară, afacerea cârciumii începe să prospere. Ghiță devine cunoscut în zonă, atrăgând oameni din toate părțile. Apariția lui Lică Sămădăul, un personaj influent și temut, schimbă atmosfera. Lică impune un control subtil asupra Moarei, iar Ghiță începe să-l bănuiască de afaceri necurate. Totuși, decide să-l tolereze pentru a nu-și pierde clienții și afacerea.
Teme importante: Tentația compromisurilor morale și începutul influenței lui Lică asupra lui Ghiță.
Lică devine tot mai prezent în viața familiei lui Ghiță. Ghiță este nevoit să accepte cerințele lui Lică, cum ar fi să păstreze tăcerea despre activitățile ilegale ale acestuia. Ana și bătrâna observă schimbările comportamentale ale lui Ghiță, care devine tot mai tensionat și mai interiorizat. Tensiunile dintre Ana și Ghiță cresc, în timp ce influența lui Lică devine tot mai amenințătoare.
Teme importante: Degradarea morală treptată și conflictul intern al lui Ghiță.
Ghiță începe să adune bani din afacerile cu Lică, dar devine tot mai tulburat. Începe să-și piardă încrederea în Ana, mai ales din cauza prezenței lui Lică, care pare să exercite un farmec ciudat asupra ei. Ghiță începe să facă planuri pentru a-l trăda pe Lică și a colabora cu jandarmii. Totuși, se teme de răzbunarea acestuia.
Teme importante: Suspiciunile și gelozia lui Ghiță; conflictul dintre dorința de bani și teama de consecințe.
Ghiță merge la oraș pentru a negocia cu autoritățile. El îl informează pe Pintea, comandantul jandarmilor, despre activitățile ilegale ale lui Lică. Între timp, Lică devine conștient de pericolul pe care îl reprezintă Ghiță și începe să-și facă propriile planuri pentru a-l elimina.
Teme importante: Confruntarea dintre Ghiță și Lică devine inevitabilă.
În absența lui Ghiță, Lică vine la Moară. Ana, speriată și vulnerabilă, este forțată să-l tolereze pe Lică. Când Ghiță se întoarce și află despre vizita lui Lică, suspiciunile și furia lui ajung la apogeu. Gelozia îl determină să-și piardă complet încrederea în Ana.
Teme importante: Degradarea relației de cuplu și ascensiunea geloziei.
Ghiță îl confruntă pe Lică, dar este manipulat și intimidat de acesta. Tensiunile ating un punct culminant când Ghiță o acuză pe Ana de infidelitate. Într-un moment de furie, o lovește și o amenință. Planurile lui Ghiță de a-l da pe Lică pe mâna autorităților sunt aproape descoperite, ceea ce complică situația.
Teme importante: Degradarea morală și pierderea controlului asupra situației de către Ghiță.
Deznodământul tragic se petrece rapid. Ghiță o ucide pe Ana, orbit de gelozie și furie. Lică, aflat pe fugă, distruge Moara cu Noroc prin intermediul oamenilor săi. În cele din urmă, Ghiță este ucis de oamenii lui Lică, iar Lică, știind că nu mai poate scăpa, se sinucide, lovindu-se cu capul de un copac.
Teme importante: Finalul inevitabil al tragediei și pierderea valorilor morale.
Nuvela se încheie cu imaginea distrugerii complete: Moara cu Noroc, care simboliza odată speranța și schimbarea, este acum doar un loc al suferinței și al dezastrului. Ghiță, Ana și Lică sunt victimele propriilor alegeri, iar bătrâna rămâne singură, cu înțelepciunea amară că lăcomia distruge totul.
Concluzie: Autorul subliniază ideea că avariția și lipsa de moralitate conduc inevitabil la pierzanie. Avertismentul bătrânei din începutul nuvelei capătă astfel o valoare profetică.