De-a lungul secolelor, Habsburgii și Bourbonii au fost angrenați într-o luptă neîncetată pentru supremație în Europa. Obosiți de conflict, au realizat că rivalitatea dintre ei a permis altor puteri, precum Anglia, Brandenburg și Rusia, să își extindă influența. În acest context, s-a conturat ideea că ar fi mai benefic pentru ambele părți să încheie pace. Astfel, Choiseul de la curtea lui Ludovic XV și Kaunitz, consilierul Mariei Tereza, pun bazele unei alianțe menite să dureze mai mult decât un simplu armistițiu. Această alianță presupunea o legătură de sânge între cele două case domnitoare, prin căsătoria membrilor lor. Inițial s-a luat în considerare căsătoria lui Ludovic XV cu o prințesă Habsburg, însă planul a fost abandonat din diverse motive. Astfel, atenția s-a îndreptat către Dauphin, viitorul rege al Franței, care urma să fie logodit cu o fiică a Mariei Tereza. Maria Antoaneta, în vârstă de unsprezece ani la acea vreme, a fost considerată cea mai potrivită candidată.
După ani de negocieri și intrigi politice, Maria Tereza, dornică să își protejeze regatul de potențiala amenințare a Prusiei conduse de Frederic, a reușit să obțină promisiunea căsătoriei. Deși era mai mult împărăteasă decât mamă, a făcut eforturi considerabile pentru a asigura această uniune, fără a se lăsa descurajată de lipsa de calități remarcabile a Dauphinului. Maria Antoaneta, deși neglijându-și studiile, se remarca prin frumusețea și grația ei, îndeplinind astfel așteptările pentru o viitoare regină a Franței. În cele din urmă, Ludovic XV a cerut oficial mâna Mariei Antoaneta pentru nepotul său, stabilind astfel o alianță între Habsburgi și Bourboni, care părea să promită pacea și stabilitatea în regatul său și în Europa. Această legătură între două case domnitoare odinioară rivale marca un moment de schimbare, unindu-i în fața provocărilor comune și sperând la o eră de pace și prosperitate.