În anul 1944, gemenele Perla și Stașa Zagorski sunt deportate la Auschwitz alături de mama și bunicul lor. În acest univers sumbru, ele își găsesc consolare în legătura lor profundă, alinându-și durerea prin jocurile și limbajul secret pe care doar ele îl înțeleg. Fiind subiectele experimentelor lui Mengele, cunoscute sub denumirea de Menajeria sa, ele experimentează o combinație de favoritism și grozăvii inimaginabile pentru ceilalți deținuți, ceea ce le transformă ireversibil identitatea și sufletul, marcându-le cu o profundă vinovăție și suferință.
În timpul unui concert organizat de infamul doctor Mengele, Perla dispare misterios. Stașa, deși îndurerată, se agață de speranța că sora sa este încă în viață. După eliberarea lagărului de către Armata Roșie, ea și prietenul său, Feliks, care își dorea răzbunare după pierderea propriului frate geamăn, se avântă într-o călătorie prin Polonia devastată de război. Înfruntând răni, foamete și haos, cei doi nu își pierd nădejdea și determinarea de a-l vedea pe Mengele răspunzând pentru crimele sale. Pe drumul lor, întâlnesc atât ostilitate cât și ajutor, și încearcă să-și găsească un loc într-o lume ravasită de conflict.
Michiko Kakutani de la The New York Times laudă modul în care autorul redă cu autenticitate emoțiile intense ale protagonistelor și evidențiază reziliența prizonierilor de a se agăța de speranță și umanitate în cele mai întunecate momente, reflectând astfel pe cuvintele lui Elie Wiesel despre păstrarea umanității în condiții inumane.