Exercitii de Admiratie pdf
„Exerciții de admirație” este o colecție de eseuri publicată de Emil Cioran în 1986, care cuprinde reflecții și portrete ale unor scriitori și gânditori pe care Cioran îi admiră. Această lucrare este distinctă prin tonul său mai puțin pesimist și mai reflexiv, aducând în prim-plan admirația și respectul pentru contribuțiile intelectuale și artistice ale altora.
Cartea se deschide cu un eseu dedicat lui Paul Valéry, un poet și eseist francez a cărui gândire și stil au avut o influență semnificativă asupra lui Cioran. În acest eseu, Cioran explorează complexitatea și subtilitatea operei lui Valéry, subliniind precizia și claritatea cu care acesta își exprimă ideile. Admiratia lui Cioran pentru Valéry este evidentă, considerându-l un model de rigoare intelectuală și eleganță stilistică.
Un alt portret remarcabil este cel al lui Samuel Beckett, un dramaturg și prozator irlandez, cunoscut pentru operele sale absurdiste. Cioran îl apreciază pe Beckett pentru capacitatea sa de a surprinde absurdul existenței umane și pentru modul său de a transforma disperarea în artă. Cioran vede în Beckett un suflet înrudit, împărtășind o viziune similară asupra inutilității și absurdității vieții.
În „Exerciții de admirație” mai apare și un eseu dedicat lui E.M. Cioran. Este un autoportret introspectiv, în care Cioran reflectă asupra propriei vieți și cariere, analizându-și cu luciditate atât realizările, cât și eșecurile. Acest eseu este o incursiune profundă în gândirea și sensibilitatea autorului, oferind cititorului o perspectivă intimă asupra omului din spatele cărților.
Printre ceilalți autori și gânditori cărora Cioran le dedică eseuri se numără Henri Michaux, Fernando Pessoa, și Joseph de Maistre. Fiecare portret este o explorare atentă a operei și personalității acestora, evidențiind elementele care i-au impresionat pe Cioran și care i-au influențat propriul parcurs intelectual.
Stilul lui Cioran în „Exerciții de admirație” este caracterizat de o claritate remarcabilă și o eleganță stilistică. Eseurile sunt scrise cu o sensibilitate și o finețe care reflectă admirația sinceră a autorului pentru subiectele sale. Limbajul său este adesea poetic, plin de imagini sugestive și metafore subtile, care aduc la viață gândurile și sentimentele sale.
Deși tonul general al cărții este mai luminos și mai optimist decât în alte lucrări ale lui Cioran, „Exerciții de admirație” nu este lipsită de reflecții melancolice și meditații asupra condiției umane. Cioran rămâne fidel viziunii sale asupra existenței, dar în această carte, el alege să se concentreze pe aspectele pozitive și inspiratoare ale creației umane.
În concluzie, „Exerciții de admirație” de Emil Cioran este o lucrare profundă și rafinată, care oferă o perspectivă unică asupra autorilor și gânditorilor care l-au inspirat pe Cioran. Prin aceste eseuri, cititorii au ocazia să descopere nu doar admirația lui Cioran pentru operele altora, ci și aspecte esențiale ale propriei sale gândiri și sensibilități. Cartea rămâne o lectură esențială pentru cei interesați de literatura și filosofia secolului XX.
